M-am chinuit o gramadă cu niște lucruri elementare doar ca să pot scrie și eu prima mea postare cu sufletul liniștit. Sunt extrem de nepriceput și mă și agit uneori când nu găsesc o soluție clară sau sunt pe un teren total necunoscut. Acum sunt pe un teren total necunoscut.
Ar trebui să mă prezint, căci bănuiesc că așa e normal să se facă în prima postare. Mă întreb totuși cine o să citească această primă postare plată și anostă.
În primul rând, scriu în română, sunt român. Un tânăr de 20 de ani mai exact. Cred că e fără importanță să-mi dau numele având în vedere că vreau să fiu doar o voce, „Vox Veri”, care înseamnă în latină „Vocea Adevărului”. Adevărul este că nu știu deloc latină, am pus acest nume pentru că mi s-a părut interesant, nu pentru că aș fi vreo persoană extraordinar de cultă.
Apoi, cititorii distinși o să mă cunoască din scris – din stil și ton. Mă voi mărgini la a spune în mare ce am de gând să fac cu acest blog, lăsând anumite elemente care nu s-au definitivat complet în mintea mea secrete. Îmi propun, așadar, să dezbat mai mult filosofia de zi cu zi. Obișnuiam să scriu mult în jurnal, acum voi scrie și aici – acceptând că lumea poate să citească și să judece, dacă vrea. Însă eu mă bazez pe faptul că marea majoritate vor dori să înțeleagă și să tragă învățături. Îmi doresc sincer să comunic cu oamenii care vor să comunice cu mine. Mă gândeam că aș putea să fiu un fel de loc în care lumea vine și își comunică adevărul ca să găsim în el un adevăr mai profund și îmbucurător (sau împăciuitor). Nu m-aș numi confident, nici profesor (ce profesor pot să fiu la vârsta mea?). Mai degrabă voi fi o persoană sinceră care vrea să ajute și să facă lumea măcar puțin mai bună.
Iar cei care ni se alătură vor fi cu aceleași intenții nobile și valori înalte.
Ei, cam asta-i. Ce să mai scriu la o primă postare? N-am ce să explic și nu vreau nici să anticipez. Mai vedem data viitoare.
Cu sinceritate, VoxVeri.
Vox Veri 